Texte critice - Liviu Bumbu, Sculptor roman contemporan

Liviu Bumbu, sculptor roman

Cateva texte critice...

Aurel Cucu, sculptor

Importanţa şi nevoia de sculptură

Tânărul artist Liviu Bumbu este un iubitor de sculptură și un împătimit, lucrările lui sunt făcute cu dragoste si pasiune. Modelează și prelucrează bronzul cu migală dându-i bucuria cu care el lucrează, la fel face cu lemnul și piatra.

„Între somn, vis şi visare”

Reprezentant al generaţiei tinere în sculptura românească contemporană, Liviu Bumbu se afirmă la cotele cele mai înalte ale unei finalităţi estetice perfecţionate.

Importanţa şi nevoia de sculptură

Tânărul artist Liviu Bumbu este un iubitor de sculptură și un împătimit, lucrările lui sunt făcute cu dragoste si pasiune. Modelează și prelucrează bronzul cu migală dându-i bucuria cu care el lucrează, la fel face cu lemnul și piatra.

La Liviu Bumbu ne întâlnim cu teme de compoziție figurative (lucrări în bronz) sau non-figurative (lucrări în lemn sau piatră), și unele cu abordări de părți figurative. Gândirea compozițiilor este gândirea unui sculptor, care cunoaște materialul în care urmează să se exprime, adaptându-și ideea la material.

Întâlnim un fel de compoziții la lucrările de bronz cu o întreagă dantelărie, o alta la cele în lemn, și o compoziție diferită, monolitică, la lucrările din piatră. Mai putem vedea moduri de abordări diferite ale aceleiași teme, ce au fost tratate plastic în mod diferit, în conformitate cu materialul. Acestea sunt calități pentru un sculptor, de a ști să te joci cu ideile, cu compozițiile și cu materialele, fără să fie vreo problemă. Dezvoltarea ideilor este o altă calitate pe care o putem vedea la sculptorul Liviu Bumbu. Varietatea de idei născute pe aceeași temă ne arată unitatea de gândire și profunzimea, temeinicia, intensitatea, autenticitatea și seriozitatea, de a pătrunde sculptura. Lucrările au o prospețime, prezentându-ni-se nouă ca fiind ușoare și cuceritoare. Noi nu vedem în lucrări travaliu din spatele lor. Siguranța cu care sunt făcute, transparența și claritatea imaginii le fac să ajungă ușor la privitor.

Susține cu ușurință forma, controlează suprafața, alternează tipurile de modelaj, fixează și încorporează în întreg suprafețele lustruite cu cele frământate. Lucrările lui Liviu Bumbu sunt lipsite de monotonie prin varietatea lor, prin jocurile alternante de mișcare a volumelor și a suprafețelor din interiorul lucrărilor, fără să iși piardă însă unitatea și personalitatea pe care artistul o are. Nu e lucru ușor să îți faci o lume a ta în care să te miști, iar dupa ce ai creat-o să poți să îi inviți și pe alții să o parcurgă. Lumea imaginată de Liviu astăzi o putem vedea iar cea de peste câțiva ani o vom aștepta.

Aurel Cucu, sculptor

Prof. univ. dr. Ioan Sbârciu

„Între somn, vis şi visare”

Reprezentant al generaţiei tinere în sculptura românească contemporană, Liviu Bumbu se afirmă la cotele cele mai înalte ale unei finalităţi estetice perfecţionate. Absolvent al şcolii clujene de sculptură, atât la nivel liceal, cât şi universitar, Liviu Bumbu este o prezenţă activă pe scena expoziţională românească, precum şi în restaurarea, respectiv pictarea din nou a bisericilor din ţară pe care le redă credincioşilor fie ei, turişti sau fraţi întru credinţa în Dumnezeu.

Înainte de orice, Liviu Bumbu este interesat de materialitatea elementelor cu care lucrează, fie ele bronz, piatră, lemn sau culoare, precum şi de finalitatea creaţiei sale artistice, care nu trebuie să aibă doar o valoare estetică, simbolică, ci şi socială, dedicată publicului larg sau celui pasionat de arta contemporană.

Lucrările sale, în general ordonări spaţiale complexe, denotă o sensibilitate de fin modelator, „furnizor de vitale volumetrii care îmbină măiestrit voluptatea cu eleganţa şi misterul“ (I. Mureşan).

Extrem de atent la detalii, Liviu Bumbu transpune mişcarea, energia, meditaţia, rezonanţa, în bronz sau în piatră, acestea căpătând noi conotaţii simbolice şi metaforice prin mânuirea iscusită a daltei. Şi lemnul prinde viaţă în mâinile sale, fiindu-i poate cel mai apropiat prin căldura şi moliciunea pe care o degajă. „Între somn, vis şi visare”, desenul, schiţa sau chiar şi un simplu gând sunt transformate în creaţii de artă abstracte, figurative sau doar sugerând figurativul.

Provenind din lumea religiei ortodoxe (un prooroc sau un heruvim), facând trimitere la floră sau la faună, simboluri ale lumii imediate sau ale celei celeste, lucrările lui Liviu Bumbu „conţin în esenţa lor o voinţă de exprimare cât mai personală, precum şi plăcerea „lucrului cu materia“ şi dorinţa de a o supune şi, nu în ultimul rând, investigarea unor dimensiuni menite să alunge monotonia repetitivă“ (M. Vaida).

Temele bizantinismului abstract se regăsesc în sculptură, tot astfel cum înţelesurile sculpturale îi dau artistului viziunea monumentală în realizarea picturii bisericeşti.

Artist complex şi complet, Liviu Bumbu se mişcă cu delicateţe, dar şi cu singuranţă, în spaţiul acestui tărâm dintre somn şi visare, profan şi religios, ochiul său oprindu-se atent asupra detaliilor lumii înconjurătoare, iar mâna, prin imboldul creator al minţii artistului, dând formă şi simţire creaţiilor artistice devenite punţi între sacru şi profan.

Prof. univ. dr. Ioan Sbârciu